Get Adobe Flash player

Spiritualitate

Caransebeşul s-a mutat la Reşiţa pentru „Ion Românu”

Sfinţii Constantin şi Elena, cei întocmai cu Apostolii”, sunt pomeniţi în Biserica Ortodoxă pe 21 mai. Sărbătoarea Sfinţilor Constantin şi Elena este strâns legată de taina şi puterea Sfintei Cruci – semnul central al Religiei creştine. Sfântului Constantin i s-a arătat pe cerul amiezii semnul Crucii spre biruinţă (In hoc signo vinces„Întru acest semn vei învinge”), în pragul înfruntării cu păgânul Maxenţiu, iar Sfânta Elena, mama sa, a descoperit la Ierusalim Crucea pe care Mântuitorul a fost răstignit. Sfânta Împărăteasă Elena a trecut la Domnul la anul 327, puţin după întoarcerea de la Ierusalim, iar Sfântul Împărat Constantin în 337, după 31 de ani de domnie.

Această sărbătoare din 21 mai a coincis cu ediția a XIX-a a Festivalului de Muzică Religioasă Ion Românu”, din Reșița, manifestare la care au participat Corul ,,Ator” Banatul de Munte, compus din tineri din mai multe localități ale județului – Reșița, Caransebeș, Bocșa Montană, Oravița, Răcăşdia și Măureni, dirijor prof. pr. Gheorghe Tistu; Corul Gheorghe Dobreanu” al Catedralei Istorice Sf. M. Mc. Gheorghe, Caransebeș, dirijor prof. Mariana Ponețchi; Corul Învierea Domnului” al Catedralei Episcopale Caransebeș, dirijor prof. pr. Gheorghe Tistu; Corul Mixt ,,Anastasis” al Bisericii Ortodoxe Române din Bozovici, dirijor prof. Claudia Cherescu; Corul Armonia” din Bocșa, dirijor preot Silviu Ferciug; Corala Mărgana” din comuna Marga, dirijor prof. univ. dr. Dumitru Jompan. Continuă să citești

Preşcolarii cresc în Credinţă şi Lumină

Casa de Cultură George Suru” din Caransebeş a găzduit sâmbătă, 29 aprilie, Festivalul de poezie în grai bănăţean Credinţă şi Lumină”, manifestare ajunsă la cea de a VIII-a ediţie.

Alături de preoţi, profesori de literatură, de membrii Asociaţiei… Continuă să citești

Caransebeșenii au primit Lumina în cămara sufletului lor

Aproximativ 2000 de caransebeșeni ortodocşi şi peste 200 de catolici au ținut să fie perezenți în Noaptea de Înviere în Piața din fața Catedralei Episcopale cu hramurile „Învierea Domnului” şi „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul”, precum şi la Biserica Romano-Catolică din vecinătate, pentru a lua Lumina pe care, mai apoi, au dus-o, în suflete și în palme, la casele lor.

Lumina Sfântă a sosit pe calea aerului de la Ierusalim la București, apoi, din Capitală, la Timișoara, de unde o delegație formată din preoți, însoţiţi de senatorul Marcel Vela, a adus-o înainte de miezul nopții la Catedrala Episcopală. Credincioșii, printre care s-a aflat şi Silviu Hurduzeu, preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, au primit Lumina și au ascultat cuvântul PS Lucian, Episcopul Caransebeșului. Oamenii au asistat apoi la slujbă, după care au luat „Paștile”, pâinea sfințită, stropită cu vin și aghiazmă, și s-au îndreptat spre case, umplând Caransebeșul de lumină, de liniște și pace. Continuă să citești

Vremea pascală, între sacru şi cotidian

Situată la început de primăvară, când natura reînvie, redând omului încrederea în destinul său, Paştele aduc cu sine dorinţa de a trăi, de a ne bucura de frumuseţile ce ne înconjoară.

Fără îndoială că Învierea lui Iisus dezminte experienţa cea de toate zilele a condiţiei umane, cuprinsă între naştere şi moarte. De aceea, s-au avansat sute de ipoteze care încearcă să explice, în diferite feluri, extrem de contradictorii uneori, geneza credinţei în Înviere. Aceste ipoteze tind să excludă faptul real al Învierii, aşa cum ne-a fost transmis de apostoli. Unii îi dau o interpretare simbolică, alţii mitică, iar mulţi preferă o explicaţie psihologică.

S-au căutat apoi analogii în istoria religiilor, pentru a putea spune că la baza credinţei în Înviere stă un mit vechi, mitul renaşterii sau alternanţei ciclice între viaţă şi moarte, foarte răspândit în religiile primitive, după care realitatea lumii naşte, piere şi renaşte, aşa cum natura moare odată cu iarna şi învie cu venirea primăverii. Dar această interpretare simbolică nu rezistă criticii serioase.

Faptul pe care-l proclamă Duminica Învierii nu are nimic comun cu un fenomen ciclic oarecare. Iisus cel Înviat nu mai moare ca să renască din an în an. Învierea ne dezvăluie un alt nivel de existenţă, ne introduce pe un alt tărâm. Continuă să citești

Dreapta credinţă, de la meditaţie la mărturisire, în Parohia Teregova

În perioada 6-10 martie, care coincide cu a doua săptămână din Postul Sfintelor Paşti, credincioşii din Parohia „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din Teregova, la chemarea preoţilor slujitori Simion Bica şi Ioan Smultea şi-au îndreptat paşii spre sfânta biserică pentru a petrece mai mult timp cu Dumnezeu. Prin urmare, aceste zile de împreună rugăciune au fost un prilej de gândire creştină, care să ajute la urcuşul duhovnicesc al fiecăruia.

Pe parcursul acestei săptămânii speciale, în fiecare seară, de la ora 19, după rânduiala bisericii, credincioşii au luat parte la Slujba de Vecernie la Paraclisul Maicii Domnului şi Acatistul Mântuitorului, după care s-au bucurat de un cuvânt de învăţătură şi zidire sufletească, rostit de preoţii invitaţi. Aşadar, în prima seară a fost prezent Preacuviosul Părinte Onufrie Ocu, de la Schitul „Înălţarea Sfintei Cruci” din Petroşniţa, care a vorbit cu multă evlavie despre originea şi importanţa postului, dar şi despre dragostea creştină. În cea de a doua seară, părintele Vasile Dragomir, de la Parohia Slatina-Timiş, a adus în atenţia parohienilor exemple care au arătat importanţa şi puterea Sfintei Cruci. Miercuri a fost prezent în mijlocul credincioşilor din Teregova părintele Ioan Ponoran, de la Parohia Feneş, care a vorbit despre rugăciune, ca formă a dialogului permanent cu Dumnezeu.

Întâlnirile duhovniceşti au continuat în seara de joi, când părintele Cristian Vulpeş, de la Parohia Armeniş, a dezbătut prin cuvântul său originea jertfei şi evoluţia semnificaţiei acesteia până în zilele noastre, arătând că iubirea jertfelnică faţă de aproapele este un răspuns la iubirea lui Dumnezeu. Serile duhovniceşti s-au încheiat vineri, când a fost prezent părintele Daniel Otescu, de la Parohia Belinţ, din Arhiepiscopia Timişoarei. Acesta a pus la sufletul enoriaşilor modelul Iubirii Treimice, ca model pentru viaţă creştină. De asemenea, la finalul fiecărei întâlniri, părintele paroh Simion Bica a adresat cuvinte de mulţumire preoţilor oaspeţi, dar şi credincioşilor, care au fost miruiţi, ca semn al pecetluirii comuniunii în Hristos. Continuă să citești