Get Adobe Flash player

Spiritualitate

Focul, ca simbol în literatură

Lumina şi întunericul stau la baza tuturor cosmogoniilor lumii. Lumina succede întunericului. Întunericul simbolizează haosul. „Căci era un întuneric ca o mare fără-o rază,/ […]/Dar deodată-un punct se mişcă… cel întâi şi singur. Iată-l […] De atunci răsare lumea, lună, soare şi stihii…“ (Scrisoarea I, Mihai Eminescu). Lumina ce biruieşte întunericul, haosul, devenind dătătoare de viaţă prin apariţia lumii odată cu ea, este reprezentată în poezia eminesciană de aştrii care guvernează ziua şi noaptea – soarele şi luna.

În poemul eminescian Luceafărul, drumul lui Hyperion spre Demiurg este prezentat ca depărtarea de întuneric, de lumea mărginită şi înălţarea spre nemurire: „Şi din a haosului văi,/ Jur împrejur de sine/Vedea ca-n ziua cea dintăi/Cum izvorau lumine”.

Focul mai este imaginea zilei, un alt simbol al strălucirii lui. „Şi a văzut Dumnezeu că este bună lumina, şi a despărţit Dumnezeu lumina de întuneric. Lumina a numit-o Dumnezeu ziuă, iar întunericul l-a numit noapte“ (Facere 1, 5). Continuă să citești

„Şi ne iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri“

 (Matei 6, 12)

Pentru a putea rosti rugăciunea „Tatăl nostru“, pe care Mântuitorul Iisus Hristos ne-a dat-o spre folos sufletesc, trebuie să cunoaştem liniştea, pacea și iubirea. Fără linişte, pace și iubire, nu putem ierta micile imperfecţiuni ale celor din jur şi nu putem rosti cu toată ființa noastră „Tatăl nostru“, cea mai complexă rugăciune, fiindcă în cele șapte cereri sunt cuprinse toate nevoințele omului.

Pentru ca omul să se învrednicească de lucrarea binecuvântată a rugăciunii „Tatăl nostru”, trebuie să-și elibereze sufletul de toate neajunsurile și să ierte pe cei ce i-au greșit, pentru ca ființa lui să fie plină de pace, de iubire. Iertând, o să fie iertat și el, iar rugăciunea începe să lucreze și să aducă roade bogate în viața adevăratului creștin.

Iertarea îndeamnă la iubire. Nu poţi să ierţi fără să iubeşti. Continuă să citești

500 de tineri l-au sărbătorit pe Sfântul Ilie la Catedrală

Cu ocazia sărbătoririi hramului Catedralei Episcopale din Caransebeş, marcată joi, 20 iulie, la Sfânta Liturghie oficiată de PS Lucian, Episcopul Caransebeşului, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, au participat aproximativ 500 de tineri din cinci eparhii partenere, care, în perioada 18-20 iulie, au luat parte la Întâlnirea Tinerilor Ortodocşi din Banatul de Munte 2017, ce s-a desfăşurat în Episcopia Caransebeşului.

De asemenea, a fost oficiată şi o slujbă de pomenire pentru Patriarhul Miron Cristea şi Regele Ferdinand I. Răspunsurile liturgice au fost date de Corul Catedralei Episcopale, dirijat de pr. prof. Gheorghe Tistu. Continuă să citești

Slujire şi dăruire în Parohia Maciova

,,Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi”

(Matei 22, 39)

În seara zilei de duminică, 16 iulie, la invitația preotului paroh Ionel Remus Negru de la Parohia Maciova, s-a săvârșit Taina Sfântului Maslu, cu participarea tuturor preoților din comuna Constantin Daicoviciu. Astfel, au răspuns invitației Pr. Daniel Cornean, Pr. Aurelian-Petru Jucu de la Parohia Zăgujeni, Pr. Viorel Dumbravă de la Parohia Prisaca, Pr. Alexandru-Florin Ganea de la Parohia Constantin Daicoviciu, Pr. Raul Vasile But de la Parohia Mâtnicu Mare și Pr. Viorel-Sorinel Alexe de la Parohia Peştere.

Cuvântul de învățătură a fost rostit de către Preacucernicul Părinte Alexandru-Florin Ganea de la Parohia Constantin Daicoviciu. Părintele a subliniat în cuvântul său de învățătură importanța vindecării sufletești și trupești prin participarea la Taina Sfântului Maslu, în contextul actual, în care omul este tot mai mult înclinat spre cele materiale, necesare trupului, neglijându-și, însă, sufletul. Continuă să citești

Gustul amar al minciunii

Minciuna este denaturarea adevărului şi distrugerea încrederii, lipsa iubirii şi pierderea prieteniei, căci „Cine a minţit o dată şi-a mâncat credinţa toată“, spune un proverb.

Cel care minte, care înșală pe cei din jurul său, stăpâneşte o artă a cuvântului pe care o colorează după bunul său plac. Astfel, se poate vorbi de minciuna spusă de plăcere și înfățișată în diferite povestioare, snoave, cu rol de a stârni umorul, în diferite opere literare care narează sau descriu diferite situaţii, însă această minciună e de fapt ficţiune, şi nu este considerată ucigătoare de suflet sau pricinuitoare de rău. Totuși, la fel de bine se poate vorbi despre minciuna ce stăpâneşte arta îmbinării cuvintelor, dar se naşte din falsitatea sufletului, şi este pricinuitoare de rău. Minciuna pricinuitoare de rău se naşte din inima dornică să înşele pe aproapele, din inima falsă, din inima în care nu există iubire, căci doar lipsa iubirii naşte falsitatea, înşelăciunea, şi pricinuieşte moartea sufletului. Să luăm ca exemplu minciuna prin care au fost înşelaţi protopărinţii noştri Adam şi Eva: „Atunci şarpele a zis către femeie: Nu veţi muri!“ (Facere 2, 4), şi să observăm că printr-o înşelăciune omul a fost nevoit să cunoască moartea, putând a-şi pierde şi sufletul dacă nu ar fi existat marea milă şi iubire a Lui Dumnezeu. Continuă să citești

Dublă sărbătoare la Catedrală

Joi, 20 iulie, se va sărbători Hramul Catedralei Învierea Domnului” din Caransebeş şi va avea loc o slujbă de pomenire a Regelui Ferdinand I Întregitorul, la 90 de ani de la trecerea acestuia în veşnicie (1927-2017). Cel de-al doilea hram al Catedralei episcopale din Caransebeş este sărbătoarea Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, din 20 iulie. Pe lângă hramul tradițional „Învierea Domnului”, acest lăcaş bisericesc reprezentativ pentru Banatul de Munte a primit la data de 12 septembrie 2010, prin 

Continuă să citești