Get Adobe Flash player

Social

Exploatarea instalaţiilor electrice

Vizualizari: 35

Folosirea conductorilor sau cablurilor electrice defecte sau neizolate corespunzător faţă de materiale combustibile, suprasolicitarea instalaţiilor electrice prin folosirea de consumatori cu putere ce depăşeşte puterea nominală stabilită pentru reţelele respective, existenţa unor instalaţii electrice îmbătrânite sau cu improvizaţii executate de persoane neautorizate, nesupravegherea aparatelor electrice aflate sub tensiune sau amplasarea acestora în apropierea materialelor combustibile reprezintă una din principalele cauze de producere a incendiilor.

Pentru prevenirea şi reducerea riscurilor de producere a incendiilor, în exploatarea sistemelor şi instalaţiilor electrice din locuinţele cetăţenilor, se interzice:

– înlocuirea siguranţelor, releelor de protecţie şi a întrerupătoarelor automate cu altele necalibrate; Continuă să citești

Veşti bune dinspre „Buna Vestire”, la Caransebeş

Vizualizari: 155

După ce anul trecut, în luna mai, a avut loc inaugurarea etajului al doilea al Centrului de Educaţie şi Îngrijire din cadrul Complexului de Servicii Sociale „Sfântul Vasile cel Mare” din Caransebeş, marţi, 20 martie, a fost marcată finalizarea lucrărilor efectuate în cadrul proiectului „Amenajări, reparaţii şi modernizări la obiectivul «Centrul Buna Vestire»” din municipiul de pe malurile Timişului şi Sebeşului. La eveniment au participat, printre alţii, Silviu Hurduzeu, preşedintele Consiliului judeţean, prefectul Matei Lupu, Elena Amzoi, director al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin, Elena Solomonesc, director al Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Caraş-Severin, precum şi consilieri judeţeni şi reprezentanţi ai Episcopiei Caransebeşului, Slujba de sfinţire fiind oficiată de pr. ic. stavr. Gabriel Grozman-Pop, consilier social-misionar. Continuă să citești

Doamna și lumina ochilor

Vizualizari: 174

Scriu despre doamna doctor Felicia Quint, nu pentru că zilele acestea rotunjeşte o sumă de ani, nici pentru că de patru decenii se îngrijeşte de lumina ochilor celor de alături. Scriu pentru că de copil mă ştiu cu ochelari şi nevoia mi-a dus de multe ori paşii spre cabinetul Domniei Sale, de unde plecam întotdeauna scăpat de spaima întunericului, asemenea tuturor celor care o căutau din aceleaşi motive. Aşadar, aceste rânduri se doresc substitutul unui buchet de flori oferit doamnei doctor în preajma zilei de 17 martie, ziua Sa de naştere. Fie ca tot binele pe care ni l-a făcut nouă, pacienţilor, pentru a ne putea bucura de tot ce e frumos pe lume, să i se întoarcă înzecit.

Pentru cei care nu o cunosc, le sunt dator cu câteva date biografice. S-a născut în Caransebeş, într-o familie de ceferişti, Pavel şi Dosia Quint. Aici a urmat şcoala elementară, apoi liceul (actualmente „C.D. Loga”), frecventând şi cursurile Clasei de pian la Şcoala de Muzică şi Arte Plastice. Au urmat anii de studenţie la Facultatea de Medicină din Timişoara, după a căror absolvire îşi face stagiatura la Mehadia şi Băile Herculane. În 1983 optează pentru specialitatea Oftalmologie, la Spitalul din Reşiţa, pentru ca apoi, în 1986, să susţină examenul de medic specialist la Clinica Oftalmologică Timişoara şi să fie încadrată ca atare la Reşiţa. În 1992, după ce obţine şi titlul de medic primar, este numită şef al Secţiei oftalmologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa, unitate pe care o conduce şi în prezent. Din dorința de perfecționare profesională, urmează cursuri la București, sub îndrumarea profesorului Mihai Pop, și, după 1990, la Innsbruck, unde, în mai multe rânduri, își însușește noi tehnici operaționale oftalmologice, pe care le perfecționează la Caen, în Normandia. De fapt, participă periodic la diverse simpozioane de specialitate în ţară şi străinătate, iar ca membru al Societăţii Franceze de Oftalmologie, merge în fiecare an la Paris. Continuă să citești

Frumoasă-i tinerețea, însă omul nu știe să se bucure de ea

Vizualizari: 270

Am încercat să iubesc toamna. Într-o vreme, chiar am crezut că o iubesc. Vedeam în durerea sângerie a frunzelor flori multicolore. De teama morții, începusem să cred că toamna e a doua primăvară, o primăvară în care culorile calde au câștigat în defavoarea culorilor reci. M-am trezit într-o dimineață, când am observat copacul din fața casei cuprins de goliciune. L-au părăsit toate frunzele și eu nu am surprins fenomenul. Copacul era asemenea unui bătrân fără dinți. Urâtă și tristă e toamna târzie… Verdele a adormit și natura încărunțită este mâncată de rugină, asemenea lucrurilor vechi uitate în frig și ploi. Cândva, fiecare mugur a fost o bucurie. Astăzi, totul este o lacrimă, o mare lacrimă de gheață, ce caută soarele pentru a lua foc și a odrăsli din nou.

Ziua a trecut cernită. Spre seară, văzduhul s-a umplut de fluturi mari și albi. Copacul din fața casei i-a primit cu bucurie, încercând să-și croiască o haină nouă. Un cer înflăcărat pare că a pregătit natura pentru cununie, iar zăpada țesea haină albă de mireasă. Continuă să citești

Dumitru Jompan, omul care sfinţeşte locul

Vizualizari: 380

Un vechi proverb românesc afirmă că „Omul sfinţeşte locul”, iar veridicitatea dictonului popular se arată din frecvenţa aproape rituală cu care acesta se repetă în exprimarea socială. Sunt multe locurile şi mulţi oamenii despre care putem realiza o astfel de formulă. Dacă privim istoric sau ne orientăm în contemporaneitate, vedem că înaintaşii noştri au fost mari prin faptele lor, şi mulţi oameni din zilele noastre au sfinţit locurile existenţei lor.

La Marga, prin viaţa cultural-artistică ce a făcut ca fruntaşa localitate bănăţeană să fie recunoscută la nivel naţional şi internaţional, vedem împlinită cu prisosinţă ancestrala cugetare românească. Aici, oamenii, prin contribuţia lor, au făcut ca locul să fie sfinţit mai ales prin cânt, iar cântecul, la rândul lui, i-a purificat pe oameni. În acest fel s-a împlinit KATHARSIS-ul la care ne îmbie arta.

Un reprezentant de cinste al comunei Marga, care a sfinţit nu doar vatra satului, ci şi locurile multe prin care a umblat, este prof. univ. dr. Dumitru Jompan. Contribuţiile Domniei Sale sunt extrem de însemnate şi se întind pe mai multe paliere. Nu este doar animator al vieţii corale prin dirijat, ci şi compozitor, muzicolog, folclorist, etnolog, profesor universitar, formator de conştiinţe culturale, iubitor al gliei străbune, cinstitor de memorie culturală, colecţionar de bunuri culturale şi un redutabil mecena al culturii corale bănăţene şi româneşti. Continuă să citești

Despre „Momentele“ Andradei Brîndușa Keszeg

Vizualizari: 320

Pentru mine este o mare bucurie să vorbesc despre o carte al cărei autor este unul dintre elevii mei.

Pe Andrada am cunoscut-o anul trecut, când a început clasa a V-a la Şcoala Gimnazială Nr. 3 Oţelu Roşu, şi pot spune că s-a făcut remarcată de la prima oră de limba şi literatura română, prin răspunsurile corecte la evaluarea cunoştinţelor din clasele I-IV.

Andrada este un copil frumos, talentat şi muncitor, un copil modest şi cu suflet mare. De fiecare dată, Andrada şi-a ajutat colegii la nevoie, iar când obţinea premii care să-i răsplătească munca şi talentul, era modestă. Anul trecut, Andrada a obţinut Premiul II pentru interpretare la Festivalul de Teatru pentru copii „Din Vieţile Sfinţilor“, organizat de Episcopia Caransebeşului. Premiul a bucurat-o foarte mult, însă, când trupa de teatru din care făcea parte a fost clasată pe locul IV, obţinând menţiune, nu s-a gândit la ea, ci mi-a spus: „Cred că vor fi foarte dezamăgiţi colegii mei…“. Atât de mare are sufletul această copilă, încât reuşeşte să-i înţeleagă pe toţi cei din jurul ei, să închidă ochii când unii greşesc, pentru a-i putea ajuta la nevoie cu inima deschisă. Pot spune că nu am mai întâlnit până acum un om atât de sincer, atât de dezinteresat în acţiunile lui, atât de modest, precum Andrada. Şi Andrada nu este decât un copil, un copil cu atâta înţelegere pentru toate, încât oricine o cunoaşte nu poate spune decât că este un mare om. Da, este un un om frumos, atât fizic, cât şi moral. Continuă să citești

Crăciunul, o sărbătoare a bucuriei, ieri, astăzi și mâine

Vizualizari: 222

Sărbătoarea Nașterii Domnului, sau Crăciunul, este o sărbătoare a bucuriei, căci faptul în sine este un prilej de bucurie.

Încă din vechime se ofereau cadouri în amintirea celor trei Magi. La început, aceste cadouri erau mai mult simbolice, Crăciunul devenind treptat sărbătoarea copiilor, căci reprezintă pentru cei mici noaptea magică în care Moșul le împlinește toate dorințele. Pe lângă bradul împodobit și o mulțime de cadouri aşezate sub el, noi, copiii, trebuie să știm că aceasta este Sărbătoarea Nașterii Domnului, Cel ce S-a născut într-un adăpost de animale, a fost culcat într-o iesle, iar animalele l-au încălzit.

În acele zile, pe lângă dorințele noastre ar trebui să ne gândim măcar pentru o clipă la copiii sărmani care au nevoie de hrană, îmbrăcăminte, au nevoie de puțină bucurie, iar această bucurie noi putem să le-o oferim. Continuă să citești

La Caransebeş, pasiunea pentru sportul minţii s-a reaprins

Vizualizari: 407

Sâmbătă, 18 noiembrie, Casa de Cultură „George Suru” din Caransebeş a găzduit Campionatul municipal Caransebeş, ediţia 2017, concurs de şah rapid, organizat de Asociaţia Judeţeană de Şah Caraş-Severin, Primăria şi Consiliul Local Caransebeş, care au asigurat premiile oferite în concurs, în cadrul proiectului „Promovarea şahului de performanţă în Caransebeş – 2017”.

Competiţia s-a desfăşurat pe sistemul şah rapid 15 minute/partidă/jucător, în sistem elveţian, cu şapte runde. Cei 24 de participanţi, din Caransebeş şi Turnu Ruieni, cu vârste cuprinse între 7 şi 70 de ani, s-au duelat pe tabla cu 64 de pătrate pentru premii în valoare totală de peste 1.500 de lei. Toţi participanţii au plecat acasă dacă nu cu o sumă de bani şi o cupă, măcar cu o diplomă de participare şi cu amintirea unui concurs frumos, în care bătrânii le-au acordat tinerilor remize pentru a-i încuraja să continue practicarea acestui sport, iar tinerii i-au pus pe maeştri în situaţii dificile.

Unii dintre participanţi sunt legitimaţi la clubul Talbot Reşiţa, iar alţii aşteaptă legitimarea la Gugulanii Caransebeşului.

Continuă să citești