Get Adobe Flash player

Pagini de istorie

Scurtă incursiune în istoria Caransebeşului

Vizualizari: 20

În Evul Mediu, în Ungaria şi Austria – ţări care subjugau atunci Banatul, deci şi Caransebeşul –, limba de cancelarie, în care erau redactate toate actele oficiale, era limba latină. De aceea, aşezările umane cu caracter urban apar în documente sub denumirile latineşti de civitas (oraş), oppidum (târg) şi castrum (cetate). Cetatea era cunoscută sub numele de castellum, iar conducătorii (sau apărătorii) se numeau castelani. Civitas era un oraş mai mare, în care funcţia politică, dublată de cea militară, trecea pe primul plan; oppidum era o aşezare urbană mai mică, cu preponderent rol militar şi economic; castrum era, prin definiţie, cu funcţie de apărare şi a fost asimilat mai târziu primelor două categorii de oraş, deoarece fiecare târg sau oraş avea, de regulă, fortăreaţa sa. Continuă să citești

1 Decembrie 1918 – făurirea visului milenar al românilor

Vizualizari: 96

În coloana infinită a istoriei româneşti, actul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 este încrustat cu diadema nepieirii. Consecinţa a tot ceea ce istoria poporului de la Dunăre, Carpaţi şi Marea Neagră a năzuit prin veacuri, întrupare… Continuă să citești

Aspecte ale vieţii militare la Caransebeş, între 1941-1948 (II)

Vizualizari: 91

În istoria participării Armatei Române la războiul antihitlerist, Regimentul 96 Infanterie Caransebeş ocupă un loc distinct, fiind prima unitate militară care a trecut râul Tisa. Pentru faptele sale de arme, a fost citat pe Naţiune, în frunte cu comandantul său, lt.-col. Cosma.

Evenimentele la care a participat regimentul caransebeşean au fost relatate în Ordinul de Zi Nr. 16 din 20 noiembrie 1944 al generalului Constantin Sănătescu, preşedintele Consiliului de Miniştri, din care cităm: „Divizia 19 Infanterie, comandată de generalul Lăcătuşu Mihail, este prima mare unitate română care a trecut Tisa în acest război. După marşuri lungi executate fără întrerupere, a ajuns la 16 octombrie pe Tisa. Primul regiment sosit în zonă, Reg. 96 Infanterie, este trecut imediat la vest de fluviu, în capul de pod menţinut cu greu de o mare unitate sovietică care se afla sub puternică presiune a inamicului. Datorită intervenţiei oportune a acestei divizii şi eroismului neasemuit, situaţia în capul de pod a fost consolidată definitiv. Ulterior, trecând toată divizia, s-a reuşit, prin lupte grele, să se lărgească şi adâncească capul de pod”. Continuă să citești

Bătălia Ţuicii, de la Caransebeş

Vizualizari: 178

În timpul Bătăliei de la Caransebeş, Armata Austriacă s-ar fi separat în două părţi, iar soldaţii ar fi început să se lupte între ei, din greşeală. Însă nu există dovezi clare care să sugereze că bătălia nu a fost decât o legendă

Povestea începe în 1788, când Imperiul Austriac era în război cu Imperiul Otoman pentru deţinerea controlului asupra fluviului Dunărea. Aproximativ 100.000 de trupe austriace şi-ar fi făcut tabăra în apropiere de Caransebeş. O echipă de soldaţi a fost trimisă să caute inamici din tabăra otomană. Pe drum, aceştia au găsit tabăra unor ţigani care aveau de vânzare ţuică, pe care aceştia au cumpărat-o.

Echipa a adus băutura înapoi în tabără şi au început să o bea,  gălăgia pe care aceştia au făcut-o atrăgând atenţia mai multor soldaţi care au dorit să li se alăture. Însă echipa nu i-a acceptat pe aceştia, începând un conflict care a devenit din ce în ce mai mare. Atunci când alcoolul a fost confiscat, între soldaţi a început o luptă puternică, iar din mulţime cineva a strigat ,,Otomanii au ajuns!”. Continuă să citești

Aspecte ale vieţii militare la Caransebeş, între 1941-1948

Vizualizari: 137

Din punct de vedere militar, perioada 1941-1945 se caracterizează printr-o dinamică a unităţilor staţionate în oraş.

Activaseră şi în anii interbelici Regimentul 96 Infanterie şi Batalionul 2 Grăniceresc de Gardă, care, în condiţiile participării la război, aveau în Caransebeş doar partea sedentară a acestora, grosul efectivelor aflându-se fie pe front, fie la paza unor obiective economice de importanţă strategică, precum erau exploatările de petrol din zona Moreni – Câmpina.

Începând cu anul 1942, în oraş au staţionat pentru o scurtă sau mai îndelungată perioadă Regimentul I Grăniceresc, în unele documente fiind denumit Batalion, Detaşamentul Nr. 509/49 de Lucru, Compania II de Pază CFR, Batalionul 7 Administrativ, Regimentul 5 Antiaeriană şi Regimentul 2 Antiaeriană. Continuă să citești

Un fragment de adevăr istoric

Vizualizari: 137

Despre războiul dintre austrieci şi turci, din 1788, în zona Caransebeşului, s-au consemnat multe de către cronicarii vremii, printre care amintim câţiva doar, ca de pildă protopopul Nicolae Stoica de Haţeg, preotul Zaharia Tătucu din Iablaniţa sau Gheorghe Popovici din Cireşa.

În vremea noastră, într-un cadru amănunţit a descris aceste lupte distinsul istoric şi cercetător Liviu Groza din Caransebeş, în cartea sa „Restituiri Istorice”.

Aş dori însă să adaug acestor evenimente istorice câteva modeste rânduri, poate nu lipsite de importanţă.

După o lungă şi zbuciumată domnie, la 29 noiembrie 1780, moare împărăteasa Austriei, Maria Terezia. Tronul este asigurat fiului ei, Iosif al II-lea, care un timp i-a fost asociat la conducerea împestriţatului imperiu. Continuă să citești