A dispărut o Stea a cântecului bănăţean, Regele Doinei autentice bănăţene, Nana Achim Nica
Achim Nica a fost unul dintre cei mai cunoscuţi solişti de muzică populară bănăţeană. S-a născut în 20 ianuarie 1930, în comuna Obreja, într-o casă de plugari. Încă pe când avea numai şapte anişori, tatăl său Ilie, descoperindu-i talentul, îl lua cu el la toate petrecerile, rugându-l să cânte câte ceva pentru cei prezenţi. A cântat la serbările şcolare, fapt pentru care învăţătoarea îl răsplătea cu nota cea mai mare, la clăci, la şezătorile care se organizau în sat. A trecut vremea, Achim a crescut, şi la 10-12 ani cânta destul de binişor. A fost descoperit de marele dirijor şi director Nicolae Perescu, pe când avea 28 de ani, după un spectacol susţinut de orchestra „Lazăr Cernescu”, însoţită, în momentul acela, de marea cântăreaţă Maria Tănase. A fost invitat la Caransebeş şi au urmat primele înregistrări pentru Radio Bucureşti, cu melodiile „La Obreja-ntr-o grădină” şi „Patru boi leagănă caru”. În anul 1965 este angajat la Ansamblul profesionist din Caransebeş, avându-i colegi pe Ana Pacatiuş, Felician Fărcaşu, Florentin Iosif, Valeria Colojoară, Sonia Vlaicovici, Maria Tudor, Dumitru Chepeţan şi pe mai tinerii Mariana Drăghicescu, Nicoleta Voica, Iosif Ciocloda, Ileana Maciovan, Valeria Arnăutu, Iovi Dionisie şi alţii. A cântat la „Doina Banatului” până în 1975, după care s-a transferat la Ansamblul de amatori „Iedera”, din Oţelu Roşu, unde mai fusese şi înainte de a fi profesionist. Continue reading
Caransebeş – singurul oraş din lume cu simboluri pe Acoperişurile Lumii şi la Poli
Alpinistul Cornel (Coco) Galescu şi echipa care l-a însoţit în expediţia din Kilimanjaro au revenit triumfători în ţară, luni, 15 octombrie. De această dată, cunoscutul alpinist caransebeşean a fost însoţit de Simona Dinculescu, Iuliana Miu şi Camelia Moise. Pentru cele trei tinere, expediţia pe Acoperişul Africii a constituit un prim contact cu altitudinea, dar, ajutate de experienţa extrem de bogată a lui Coco, s-au descurcat foarte bine. „Dacă la început am avut ceva temeri pentru că nu aveau foarte multă experienţă, pe parcurs m-am liniştit văzând că sunt bine antrenate, pentru că au la bază pregătire sportivă şi s-au dovedit a fi puternice şi hotărâte. Noi am ales o rută puţin diferită de cea clasică. Am căutat să nu fie o ascensiune de plimbare, aşa cum se poate crede, ci o expediţie în care să poată fi folosite cunoştinţe tehnice din alpinism. Trebuie să spun că şi eu am fost puţin surprins, în special în ultima parte, înainte de a ajunge pe vârf, când am avut de urcat o ultimă diferenţă de nivel de 1.300 de metri, ceea ce pentru un munte este destul de mult. Spre exemplu, în Himalaya, ultima parte este de 1.000 metri. Acest lucru este destul de solicitant, pentru că la altitudine, acolo unde aerul este rarefiat, ai de-a face cu probleme de aclimatizare, apar tot felul de simptome ciudate, dureri de cap, ameţeli, disconfort fizic. Până la urmă, lupta cu un munte este o luptă cu sine însuţi. Muntele este un pretext, nu un duşman. Nu te duci să-l cucereşti, ci este partenerul tău, pentru că îţi oferă prilejul de a te cunoaşte, de a-ţi stabili anumite limite, de a te descoperi. De aceea mă simt un norocos, tocmai pentru că am descoperit acest domeniu, alpinismul, fiindcă, dincolo de latura sa sportivă, există şi una umană, una filosofică. Altfel e posibil să treci prin viaţă fără să intri în anumite conflicte cu tine însuţi şi fără să te cunoşti cu adevărat. Ca să revin la expediţie, vă pot spune că este un munte impresionant, care se ridică din câmpie, de la aproximativ 1.000, până la aproape 6.000 de metri. Adică 5 kilometri în care întâlneşti toate formele de vegetaţie, porneşti de la anotimpul vară, în pantaloni scurţi, şi ajungi la -25 de grade, cu pufoaica pe tine. Porneşti prin junglă, cu maimuţe, papagali şi vegetaţie luxuriantă, tragi cu coada ochiului să nu apară vreun leopard, dar după câteva zile, la aproximativ 3.000 de metri, încep să apară golurile alpine. Întâlneşti foarte multe grupuri, pentru că e un munte care suscită interesul montaniarzilor din întreaga lume. Pentru mine este foarte important, deoarece am mai închis un capitol al vieţii mele, în ceea ce mi-am propus în marele meu proiect, acela de a cuceri cele mai înalte vârfuri de pe toate continentele”, ne-a spus Cornel Galescu. Continue reading
Cornel Galescu, de pe Kilimanjaro, la Caransebeş
Alpinistul Cornel Galescu, viceprimarul municipiului Caransebeş, a revenit marţi, 16 octombrie, acasă, după o aventură de două săptămâni în Africa, acolo unde a cucerit Vârful Uhuru Peak (5.895 m), din Masivul Kilimanjaro.
Expediţia africană nu a însemnat doar cucerirea muntelui supranumit „Acoperişul Africii”, ea având şi o latură culturală şi de agrement, în care Cornel Galescu şi ceilalţi membri ai expediţiei au vizitat Parcurile naţionale Serengeti şi Ngorongoro, precum şi Situl arheologic Olduvai, loc considerat leagănul umanităţii, deoarece acolo au fost descoperite cele mai vechi oseminte umane. Continue reading
La Gugulani, toamna a fost ca vara
Vreme de patru zile, Piaţa agroalimentară din Caransebeş a fost gazda Festivalului „Toamna la Gugulani”, eveniment care a transformat-o în centrul comercial, expoziţional şi cultural al judeţului. La invitaţia organizatorilor – Primăria şi Casa de Cultură „George… Continue reading
„Pe 29 iulie, Traian Băsescu să devină istorie pentru România!”
Valeriu Zgonea, la Caransebeş:
„Pe 29 iulie, Traian Băsescu să devină istorie pentru România!”
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, s-a aflat recent la Caransebeş, unde a avut o întâlnire cu reprezentanţi ai administraţiilor publice locale din zona Băile Herculane-Caransebeş-Oţelu Roşu. Vicepreşedintele PSD a explicat scopul vizitei sale: „Am venit să-i conving pe colegii mei să muncească la fel de bine şi de mult ca la alegerile locale, astfel ca, pe 29 iulie, Traian Băsescu să devină istorie pentru România!”. (C. Senco, S. Berger)
Vise de marmură, lăsate în leagănul Ţării Gugulanilor
Cea de a treia ediţie a Simpozionului Internaţional de Sculptură Monumentală în Marmură de la Caransebeş a ajuns la final. Vernisajul celor 12 lucrări executate de artişti sosiţi de pe patru continente a avut loc sâmbătă, 14 iulie. Evenimentul, devenit tradiţie în capitala gugulanilor, după alte şapte ediţii de sculptură în lemn, a fost organizat şi de această dată de Primărie şi Casa de Cultură „George Suru“.
„Este o continuare a tradiţiei culturale şi a intenţiei de îmbogăţire a patrimoniului cultural al Banatului şi al ţării. În Parcul Teiuş avem 33 de sculpturi în lemn, şi acum, încă 33 de sculpturi în marmură. Ne bucurăm că, şi de această dată, artiştii veniţi din Grecia, Spania, Costa Rica, Italia, Kenya, India, Ucraina, Rusia, Iran şi România şi-au lăsat o parte din talentul, inspiraţia şi sufletul lor, aici. Putem spune că aceste opere de
artă sunt parte din visele lor lăsate aici, în leagănul Ţării Gugulanilor”, a spus primarul Marcel Vela. Continue reading
„Să facem în aşa fel încât cei de la Bucureşti să asculte vocile nostre, ale celor din Banat!”
Marcel Vela, primarul municipiului Caransebeş:
„Să facem în aşa fel încât cei de la Bucureşti să asculte vocile nostre, ale celor din Banat!”
Duminică, 3 iunie, în prima zi de Rusalii şi într-o atmosferă relaxată şi amicală, Uniunea Social Liberală Caraş-Severin şi-a lansat candidaţii la alegerile din 10 iunie pentru Consiliul Local Caransebeş şi pentru Consiliul Judeţean. Pe scena amplasată în Centrul civic al municipiului de pe malurile Timişului şi Sebeşului au urcat cei doi copreşedinţi ai USL, primarul Marcel Vela şi deputatul Ion Mocioalcă, alături de care au stat Sorin Frunzăverde, vicepreşedinte al Partidului Naţional Liberal şi candidat la preşedinţia Consiliului Judeţean, Ionesie Ghiorghioni, preşedintele desemnat al Consiliului Judeţean, parlamentarii Iosif Secăşan şi Gheorghe Hogea, Horia Irimia, proaspăt numit de Guvernul USL în funcţia de secretar de Stat la Agenţia pentru Protecţia Mediului, precum şi un oaspete deosebit al municipiului, Domenico Di Giorgio, primarul localităţii italiene Montecorvino Pugliano, care a efectuat o vizită de cinci zile la Caransebeş şi care a fost alături de Uniunea Social Liberală în campania electorală. Continue reading
Eroii de acolo, din Ceruri…
Conform tradiţiei, la Praznicul Înălţării Domnului, au avut loc la Caransebeş manifestări dedicate cinstirii eroilor neamului. Acestea au debutat la Cimitirul Eroilor şi la Monumentul Partizanilor, cu o slujbă de pomenire şi cu depuneri de coroane. Apoi, ca de fiecare dată, la statuia Generalului Ioan Dragalina, după intonarea Imnului de stat, a fost oficiat un Te Deum. Slujba de pomenire a fost oficiată de pr. Moise Gherescu, slujitor al Catedralei Episcopale „Învierea Domnului” din Caransebeş, în memoria tuturor eroilor şi martirilor, căzuţi în toate locurile şi în toate timpurile, pentru libertatea şi demnitatea poporului român. Continue reading
Comentarii recente