Get Adobe Flash player

cultura

O călătorie în căutarea sinelui

Vizualizari: 30

De curând am primit la redacția ziarului „Caraș-Severinul în 7 zile” volumul „Conflicte“, autor Ana-Cristina Popescu, din Caransebeş, volum ce mi-a atras atenția imediat, datorită cromaticii copertei. Albastrul este culoarea ce te trimite cu gândul la spiritualitate, simbolul veșniciei, al adevărului, dar și la meditație, fiind o culoare rece. Imaginea de pe copertă, fundalul, scrisul, îmbracă diferite nuanțe de albastru. După o privire atentă a copertei înveșmântate în albastru, am deschis volumul.

Primul capitol al cărţii surprinde încercarea personajului feminin, Dariana Mincu, de a-și înțelege propria ființă, ființă măcinată de-a lungul timpului de nenumărate conflicte – familiale, sociale, moral-religioase, profesionale, în dragoste, și, mai presus de toate, conflicte interioare ivite din necesitatea înțelegerii propriei făpturi.

Încercând să-și descopere eul ascuns, Dariana se vede escaladând o stâncă, o stâncă al cărei vârf nu-l poate atinge, dovada faptului că a lăsat unele lucruri neterminate.

Lucrurile rămase neterminate, ca de exemplu studiile, reușesc să-și atingă deplinătatea, vârful acela de stâncă ce macină ființa la începutul volumului, abia la finalul călătoriei personajului pe cărările labirintice ale vieții, cărări ce vor ajuta la maturizarea personajului. Continuă să citești

Viaţa ca un cântec

Vizualizari: 284

Dumitru Chepeţan, Gugulanul cu car cu mere…

  Avem fiecare dintre noi o cale a destinului, pe care o călcăm cu pași apăsaţi, împovărați de grijile vieții, de cumulul anilor, de responsabilitățile cotidiene și uneori de personalitatea noastră, pe care am clădit-o în timp. Ursitoarea destinului nostru ne pune în bocceaua vieții griji și nevoi, bucurii și împliniri, dar mai ales acel dram de noroc, pe care unii dintre noi știm să îl facem să plămădească viitorul pe care uneori îl intuim, îl visăm și îl împlinim…

Dumitru Chepeţan a venit pe lume într-un sat al Pustei Bănățene, Satchinez, într-un Făurar chiar de Lăsatul secului, unde, de mic copil, a cochetat cu notele muzicale, cântând în strana bisericii, învățând să cânte la chitară și vioară, dar destinul i-a dus pașii în Țara Gugulanilor, unde își trăiește traiul, devenind solist profesionist al celebrei Orchestre „Doina Banatului” din Caransebeș, cu care face imprimări radio și de televiziune, cu care străbate țara și Europa, în spectacole memorabile, alături de celebrii lui colegi Aurelia Fătu-Răduțu, Achim Nica, Ana Pacatiuș, Alexandru Grozuță, Iosif Ciocloda. Îmi spunea cu sfioșenie că a fost atât de devotat Caransebeșului și gugulanilor, încât s-a simțit dator lor și, dintr-o inspirație fericită, s-a născut celebrul cântec GUGULAN CU CAR CU MERE, doina căreia Dumitru Chepețan, cu vocea lui de bas-bariton, i-a dat strălucire, încoronând-o cu nobilul titlu de IMN AL GUGULANILOR. Continuă să citești

„Barono-kraţia” a plecat în viaţă de la Caransebeş

Vizualizari: 59

Restaurantul „Eden” din Caransebeş a găzduit sâmbătă, 31 martie, lansarea volumului „De la prigoana comunistă, la barono-kraţie/Mărturiile unui bănăţean”, de Ioan Mâţu, carte apărută la Editura Mirton din Timişoara. Au ţinut să-i fie aproape autorului la acest eveniment cadre didactice de la şcolile din Oţelu Roşu unde a activat ca dascăl, prieteni, membri ai familiei, oameni politici, dar şi simpli iubitori de literatură. Continuă să citești

Mihai Vintilă, încă „naiv” la 86 de ani

Vizualizari: 54

Mihai Vintilă, cunoscut ca fiind cel mai important pictor naiv al Banatului, a împlinit zilele trecute respectabila vârstă de 86 de ani.

Reputatul artist s-a născut la Caransebeş, în anul 1932, fiind mezinul familiei unui subofiţer, veteran de război, şi fratele scriitorului Petru Vintilă. Studiile primare şi gimnaziale le face în oraşul natal, absolvă Şcoala Medie Tehnică Veterinară în Timişoara şi, în anul 1959, Facultatea de Medicină Veterinară din Bucureşti. 

În domeniul artistic este autodidact, având studii libere de pictură. Deşi desenul l-a pasionat din copilărie, şi-a descoperit târziu vocaţia picturii şi, ca atare, prima expoziţie a vernisat-o în anul 1979, în anii care au urmat devenind extrem de prolific. A debutat în publicistică în 1996, şi de atunci i-au mai apărut 13 volume de literatură, în care se referă cu predilecţie la pictura naivă pe care o promovează, precum şi la momente memorialistice legate de acest subiect. Între cărțile sale se remarcă „Dicţionarul artei naive din România”, apărut la Editura „Timpul”, Reşiţa, în anul 2001, lucrare singulară în ţară. Continuă să citești

Daniela Văcărescu, la givan cu doina

Vizualizari: 495

A  fost o vreme când prezența acestei bănățence la festivalurile de folclor din țară era o adevărata spaimă pentru colegii ei de generație, aceştia neavând nicio șansă la Marele premiu, deoarece gugulanca avea glasul la purtător, iar cântecele pe care le aducea cu ea în desagă obligau juriul să îi acorde mult-râvnitul trofeu. Daniela a reușit cu multă ușurință să prefacă primul gângurit în doină, să dea valențe glasului ei curat, adăugând încă un nume pe panoplia de doinitori ai Banatului, strălucind într-un fel aparte parcă, prin acuratețe, melodicitate şi ușurința de a cânta. Mulți dintre auditori au asemuit glasul Danielei cu cel al Anei Munteanu. Dar am trăit un moment în care, invitată fiind la o filmare prin județul Alba, un distins profesor și instrumentist, crezând că o am invitată pe draga noastră Ana, eu spunându-i că este de fapt Daniela Văcărescu, acesta a exclamat: „Ana Munteanu are un nume celebru, dar fata asta cântă!”.

Prin  curtea casei sale din Petroşniţa Carașului, Daniela dădea adevărate spectacole muzical-coregrafice, așteptând ca muma Ana să-i prepare mâncărica preferată – găigana (omleta), fiind o fire energică, plină de vitalitate și poftă de năzbâtii, veșnic pusă pe pozne copilărești. Doar la câțiva paşi de casa părintească curgea Timişul, unde Daniela își ostoia năduful din dogoarea verii, iar din unduirea valurilor lui şi-a luat puterea doinei ei unice, specifică gugulanilor, moștenită de la tata Ilie. Continuă să citești

Adrian Popescu a deschis Lada cu amintiri

Vizualizari: 182

Recent, la Editura InfoRapArt a ieşit de sub tipar volumul „Din lada cu amintiri”, semnat de Adrian Popescu. În Argumentul cărţii, acesta spune: „Am căutat în lada cu amintiri și am găsit câteva materiale pe care le-am adunat într-un volum. Unele au văzut pentru prima dată lumina tiparului în revista «În bătaia peniței», altele în ziarul «CarașSeverinul în 7 zile», iar altele în antologiile coordonate de Ana-Cristina Popescu. Volumul cuprinde o proză scurtă, științifico-fantastică, «Fierul alb», câteva capitole dintr-un început de roman științifico-fantastic publicate inițial în revista «În bătaia peniței» și antologii, «Spicul aromoniei», «La marginea lanului de grâu» și «Urgia», fiind un pasionat de science-fiction. Totodată, am adunat în volum texte ascunse sub obroc, fragmente cu învățături, două cronici, câteva materiale didactice model și un eseu. 

Continuă să citești

Doamna cântecului moţesc s-a ridicat la cer…

Vizualizari: 235

În noaptea de vineri, 2 martie, spre sâmbătă, cunoscuta interpretă de muzică populară Maria Tudor s-a stins din viaţă, la numai câteva zile după ce împlinise 71 de ani şi la scurt timp după ce a evoluat într-un spectacol la Caransebeş, în a doua jumătate a lunii februarie, prin care a marcat 50 de ani de cântec. Cel care i-a descoperit trupul neînsufleţit a fost chiar soţul acesteia, Luca Novac. Pentru data de 7 martie, ea avea programat un spectacol similar la la Casa Armatei din Timişoara.

 Trupul neînsufleţit al Mariei Tudor a fost depus la Capela de la Cimitirul din Calea Lipovei, iar duminică a fost dus acasă, la Brad, unde a şi fost înmormântată, potrivit dorinţei acesteia.

Maria Tudor s-a născut în data de 23 februarie 1947, la Săveşti, un cătun din apropierea oraşului Brad, judeţul Hunedoara. A debutat pe scenă încă de la 14 ani, ca prim-solistă a corului Liceului „Avram Iancu” din Brad. Au urmat apoi colaborări cu Ansamblul de cântece şi dansuri din Vaţa de Jos şi cu Ansamblul folcloric al Clubului Muncitoresc din Gura-Barza. Continuă să citești

„LUŢĂ IOVIŢĂ”, ediția a XXIV-a

Vizualizari: 201

Casa de Cultură „George Suru” Caransebeş

ORGANIZEAZĂ

CONCURS NAŢIONAL DE INTERPRETARE VOCALĂ ŞI INSTRUMENTALĂ

LUŢĂ IOVIŢĂ”, ediția a XXIV-a

Caransebeș, 12-13 aprilie 2018

Festivalul-Concurs Naţional „Luţă Ioviţă” pentru solişti vocali şi instrumentişti, care se va desfăşura în Caransebeş, este o expresie a dragostei şi preţuirii faţă de patrimoniul muzical din Banat şi din ţară, constituind o modalitate constantă de descoperire şi afirmare a talentelor interpretative din România.

Concursul se desfăşoară pe două secţiuni:

a) interpretare vocală;

b) interpretare instrumentală.

CONDIŢII DE PARTICIPARE:

Vârsta participanţilor trebuie să fie cuprinsă între 16 şi 40 de ani.

Fişa de înscriere în concurs va fi completată şi expediată până în data de 9 aprilie a.c., pe adresa: Casa de Cultură „George Suru”, Caransebeş, str. Nicolae Corneanu, nr. 6, jud.Caraş-Severin, cod poştal 325400, pe adresele de e-mail sau la la numărul de fax menţionate mai jos, sau se poate completa la sediul instituției. Continuă să citești