Get Adobe Flash player

cultura

Petroşniţa sărbătoreşte din nou Mătcălăul

Vizualizari: 62

Administraţia locală a comunei Bucoşniţa a hotărât recent să reia o veche tradiţie, care a lipsit din spaţiul cultural al satului Petroşniţa în ultimii 20 de ani, Mătcălăul. Acesta este un obicei specific bănăţean şi se ţine în prima zi de marţi de după Paşte. Mătcălăul este şi un prilej de bucurie, un simbol al vieţii, prin practicile de înfrăţire care-i sunt specifice. În această zi, copiii şi tinerii se înfrăţesc, aceste prietenii putând dura, după cum ni s-a spus, până la bătrâneţe.

Marţi, 25 aprilie, sătenii şi tinerii din Petroşniţa s-au adunat, la orele serii, în faţa Şcolii Vechi, unde – altfel decât este obiceiul – fetele au pornit hora, iar băieţii li s-au alăturat rând pe rând, pe acordurile muzicii interpretate de formaţia Laly Todor şi solistul vocal Pavel Zăvoianu. După aceea, tot în paşi de dans, alaiul s-a îndreptat spre grădina cu meri a lui Petru Moatăr. Aici, tinerii şi copiii, fete şi băieţi, însoţiţi de părinţi şi bunici, s-au aşezat sub meri, au pus pe crengile de jos câte o turtă” pe care s-a turnat zahăr, peste care apoi au dat cu limba, după care s-au sărutat, au făcut schimb de ouă roşii şi şi-au spus unii altora Matcă”. Continuă să citești

La Caransebeş, cărţile s-au plimbat cu autobuzul

Vizualizari: 182

În perioada 24-25 aprilie, Caransebeșul s-a numărat printre cele câteva orașe din țară, alături de Cluj și Timișoara, care au oferit cetățenilor lor gratuitate pe rutele de transport în comun. Evenimentul a fost organizat cu ocazia Zilei Internaționale a Cărții și Drepturilor de Autor, sărbătorită pe mapamond în data de 23 aprilie, și a contribuit la aducerea lecturii în atenția caransebeșenilor prin parteneriatul dintre societatea civilă și autoritățile locale. Se știe că transportul în comun la Caransebeș poate fi gratuit pentru o parte dintre cetățenii orașului, dacă aceștia și-au făcut abonament, dar există și călători plătitori. În aceste două zile, Asociația „Sim.Țim la fel”, în parteneriat cu Asociația de tineret „Impact Vox”, S.C. Transal Urbis, Biblioteca Municipală „Mihail Halici” și Primăria Caransebeș, a oferit posibilitatea de a călători gratis cu autobuzele de pe cele trei rute fixe ale orașului și acelor cetățeni care nu beneficiază de această facilitate. În loc de bilet, pasagerii trebuiau să aibă asupra lor o carte din care să citească în autobuz. Fiindcă nu toți au știut de inițiativa promotorilor lecturii în spațiile publice, acestora le-au fost oferite, la urcarea în autobuze, cărți din donații, din care chiar au citit până la destinație, precum și semne de carte. Continuă să citești

Festivalul „Timotei Popovici” se întoarce „acasă”

Vizualizari: 101

În anul 1982, la Marga a avut loc prima ediţie a Festivalului Coral „Timotei Popovici”, iniţiatori fiind înv. Aurelia şi prof. Dumitru Jompan.

De ce la Marga? După 32 de ani de la trecerea în altă lume, bănăţenii nu l-au recunoscut ca atare pe profesorul şi dirijorul, folcloristul şi compozitorul Timotei Popovici (1870-1950), născut în „patria” lor, fiindcă acesta a slujit muzica din Ardeal, mai exact din oraşul Sibiu.Transilvănenii, la rândul lor, l-au considerat „bănăţean”, motiv pentru care, de asemenea, l-au dat uitării.

Marga fiind situată la hotarul dintre cele două provincii, a fost cel mai nimerit loc unde s-au gândit cei doi dascăli să-i ridice un monument spiritual acestui mare muzician al neamului românesc.

Se pare că Pronia cerească i-a apărat pe intelectualii locului, în vremea când ateismul era în floare, căci Timotei Popovici a fost preot, protopop şi compozitor de muzică corală religioasă, şi nimeni, niciodată, nu le-a reproşat iniţierea acestui Festival. Continuă să citești

Cărţi noi la Biblioteca „Mihail Halici”

Vizualizari: 62

În luna aprilie, Biblioteca Municipală „Mihail Halici” din Caransebeş a achiziţionat cărţi în valoare de 3.000 de lei, respectiv 136 de titluri.

Dintre volumele nou-intrate în inventarul Bibliotecii, amintim: Charles Darwin – Originea Speciilor; J.K. Rowling – Harry Potter şi camera secretelor, Harry Potter şi copilul blestemat, Harry Potter şi prizonierul din Azkaban; Vitali Cipileaga – De vorbă cu Emma; Kathryn Erskine – Pasărea cântătoare; Diana Rotaru – Animale şi plante deosebite pentru copii curioşi; Daniel Cristian Enache – Convorbiri cu Octavian Paler; Ilie Mihai – Noile reglementări ale circulaţiei pe drumurile publice din România şi sancţionarea încălcărilor acestora; Elif Shafak – Fetiţa căreia nu-i place numele său; Adela Dobran – Albinuţa din dulceaţă. Rime potrivite celor mici citite; Tărâmul fermecat al zânelor; Marele bal cu prinţese şi prinţi; Animale fantastice. Dragoni, balauri, zmei; Cressida Cowell – Cum să-ti dresezi dragonul; Continuă să citești

La 85 de ani, Liviu Groza dă de… citit!

Vizualizari: 27

Cu ocazia împlinirii vârstei de 85 de ani, reputatul istoric caransebeşean Liviu Groza s-a hotărât să ofere gugulanilor un frumos cadou, şi cum altfel putea s-o facă decât lansând cartea cu numărul 56, volumul purtând titlul „Aspecte din activitatea Regimentului de Graniţă Româno-Bănăţean Nr. 13 din Caransebeş”.

Evenimentul va avea loc joi, 4 mai, de la ora 17, la Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din municipiu. Continuă să citești

Omul de frunte al locului

Vizualizari: 151

Vasile Pistolea este una dintre puținele personalități din Caraș-Severin care a trăit şi continuă să trăiască într-o localitate caracterizată generic ca fiind rurală. S-a născut în 16 aprilie 1947, la Căvăran (actualmente Constantin Daicoviciu), comună pe care n-a părăsit-o niciodată şi unde a activat mulţi ani ca profesor şi director de şcoală. A absolvit Facultatea de Filologie din Timişoara (1972) şi, după ce şi-a luat doctoratul (2000), a fost şase ani lector la Colegiul de Institutori din Caransebeş (Universitatea de Vest Timişoara). De-a lungul anilor a avut o bogată activitate, concretizată în peste 160 de lucrări publicate în presa literară şi de specialitate, vizând aspecte esenţiale ale culturii, folclorului şi vieţii spirituale româneşti, din secolele al XIX-lea şi al XX-lea. Dar debutul este consemnat cu studiul „O baladă cu valenţe inedite: Costa Păcurarul”, publicat în 1976, în vol. III din „Studii de limbă, literatură şi folclor”. În același an adună folclor poetic cules din Caraş-Severin, în lucrarea „Trandafir cu creanga-n apă”, iar cinci ani mai târziu, împreună cu fostul său profesor Nichifor Mihuţa publică culegerea „Du-te dorule-n pustiu.Cântece de dragoste”.

În paralel cu activitatea de la catedră şi cea de cercetător în domeniul folclorului, se dedică criticii şi istoriei literare, domeniu în care pentru eseul „Sorin Titel şi etica scrisului” este premiat la ediţia a III-a a Concursului interjudeţean de literatură din 1989. În acelaşi domeniu, al criticii literare, în 1993 publică volumul „Augustin Buzura. De la romanul existenţial, la sociografia românească. Eseu monografic”, distins cu Premiul pentru debut în critica literară, al Filialei din Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România. Publică apoi Fragmentarium. Glose despre orizonturile spiritului creator în cultura română” (1995), „Generaţia ’60 şi redescoperirea modernităţii” ((2001), varianta pentru tipar a tezei de doctorat, ce cuprinde eseuri despre patru importanţi scriitori români – Augustin Buzura, Sorin Titel, Dumitru Radu Popescu şi Paul Georgescu, precum şi „Studii şi eseuri de literatură şi cultură tradiţională” (2016). În ultimul deceniu, omul de cultură îşi continuă aria preocupărilor privind investigaţia tradiţiilor populare, pe care o extinde în strânsă concordanţă cu viaţa spirituală. Astfel, publică volume ale căror titluri sunt semnificative: „Sărbători religioase şi datini la români” (Marele premiu „Dosoftei” la Concursul de creaţie literară religioasă, Timişoara 2007), „Triptic pascal: crucea, mielul, oul şi simbolismul lor” (2013), „Sărbători eterne şi datini la români” (2013), ediţia a doua, lucrare amplă, revizuită şi întregită, de 540 de pagini, şi „Viziunea destinului uman în mitul Ursitoarelor şi alte credinţe divinatorii” (2015). Continuă să citești