Get Adobe Flash player

cultura

„Moromeţii ” se întorc la Caransebeş

Vizualizari: 65

Cel mai așteptat film românesc al anului vine și la Cinema 3D Luna din Caransebeş, chiar cu mult înainte de lansarea oficială, din 16 noiembrie. Astfel, miercuri, 31 octombrie, de la orele 11, 14 şi 19, publicul gugulan se poate reîntâlni cu „Moromeții” și cu temele ce au dat viață întâi romanului, apoi filmului, precum dezagregarea lentă a nucleului social rural, familia patriarhală și distrugerea spiritului țărănesc.

Una dintre cele mai iubite și cunoscute ecranizări din istoria cinematografiei românești, Moromeții, are parte de o continuare, la 30 de ani de la lansarea filmului regizat de Stere Gulea. Personajele lui Marin Preda se întorc pe marele ecran sub regia aceluiași cineast, acțiunea fiind plasată la doar câțiva ani după cea din primul film. Continuă să citești

Cel dăruit semenilor

Vizualizari: 47

Ioan George Șeitan, dacă soarta nu i-ar fi fost împotrivă, ar fi împlinit zilele acestea 70 de ani. El a fost primul care a urmat caransebeşenilor dedicați scrisului, după anii ’50. Mă refer la generaţia lui George Suru, Sorin Titel, Horia Pătraşcu şi Horia Vasilescu, nume care au înscris Caransebeşul, cu litere mai mult decât vizibile, în geografia literară a României postbelice.

Născut la Caransebeş, în 20 octombrie 1948, după terminarea liceului în oraşul natal urmează Şcoala tehnică de librari „D. Marinescu” din Bucureşti. La început a profesat mai multe meserii: de la hamal în Portul Constanţa, trecând puţin timp ca pedagog, fierar-betonist, tâmplar, fotograf, merceolog, iar ca bibliotecar şi librar s-a dedicat cu totul scrisului, dar și difuzării şi promovării cărţii. Mai întâi membru activ al Cenaclului literar din Caransebeș, iar de la începutul anilor ’70, odată cu mutarea la Reşiţa, membru al Cenaclului „Semenicul”. Fire altruistă, se implică în activităţile cenaclului şi face cunoscute în lumea literelor creaţiile colegilor săi.

Debutează în 1970, în revista „Argeş”, cu poezia „Ninge peste oraşul bătrân”. Un an mai târziu publică volumul „Amforă de stele”, la Editura „Litera”, singura editură privată din România acelor ani.

Abia după mai bine de zece ani reuşeşte să-şi publice următoarea plachetă de poeme – „Manual de sinceritate sau Arta de a vorbi melancolia”, la Editura „Albatros”, din Bucureşti. După alţi 14 ani, când îşi publică versurile în multe din publicaţiile literare din ţară, le adună din nou în volumul „Tunel cu maci sau Biografie relativă”, Editura „Timpul” din Reşiţa. Nu putem să nu amintim prezenţa poeziilor sale în numeroase volume colective, unele antologii cu caracter naţional. Continuă să citești

Festivalul de Film Documentar EDEN DOCS – Filme frumoase despre locuri şi poveşti frumoase

Vizualizari: 160

În perioada 20-23 septembrie, la Băile Herculane a avut loc prima ediţie a EDEN DOCS – Festival de film documentar ce a propus publicului reunit în Parcul Central al oraşului întâmplări cinematografico-documentare de valoare despre natură, turism şi patrimoniu, despre spiritualitate, tradiţii şi cultură, despre poveşti omeneşti emoţionante sau pilduitoare, într-un cuvânt, acele crâmpeie de viaţă adevărată specifice documentarului, reunite într-o sărbătoare a filmului non-fiction creativ, înţelegând prin aceasta atât filme semnificative, cât şi realizatori remarcabili.

Pornind de la acest concept, festivalul a prezentat, în deschiderea manifestării, în grupajul „Despre istorie şi despre oamenii care o trăiesc”, filmul Apoi s-a născut oraşul, documentar multipremiat, realizat în 1972, pus la dispoziţie de chiar autorul filmului, reputatul regizor Constantin Vaeni, peliculă care relatează impresionant epopeea strămutării Orşovei, văzută prin ochii oamenilor oraşului. În cadrul aceluiaşi grupaj, într-o proiecţie specială dedicată Centenarului, filmul Marea Unire – România la 100 de ani, producţie AGERPRES – realizatori Mihuţ Năstăsache, Marilena Stănescu şi Sergiu Olteanu, a oferit publicului o călătorie captivantă pe urmele celor care au înfăptuit Unirea în Basarabia, Bucovina de Nord şi Transilvania. Continuă să citești

La mulţi ani, ,,Armenişana”!

Vizualizari: 1134

Zilele trecute, în comuna Armeniş a fost mare sărbătoare, pentru că Ansamblul de cântece şi dansuri „Armenişana” a sărbătorit 20 ani de activitate neîntreruptă de la înființare.

Ansamblul a luat fiinţă în anul 1998, din iniţiativa şi sub directa îndrumare a directorului Căminului cultural Armeniş, un mare iubitor de cântec şi joc autentic bănăţean, Dumitru Dragomir. Prima apariţie pe scenă a avut loc în 1999, la Colocviile bănăţene de la Băile Herculane. A participat la majoritatea acţiunilor culturale organizate pe plan local şi judeţean.

În anii 2002-2003 a participat cu spectacole la Tabăra Lebăda şi Delfinul, din Năvodari.

În anul 2003 a luat parte la Festivalul internaţional de folclor pentru copii „Peştişorul de Aur” de la Tulcea, unde a obţinut Premiul pentru promovarea folclorului zonal şi autenticitatea costumelor populare. Tot în 2003 a participat la un schimb cultural internaţional Voivodina – Serbia – Muntenegru. Continuă să citești

„Călinul Roşu”, la 25 de ani

Vizualizari: 97

La sfârşitul săptămânii trecute, Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş a găzduit o manifestare cultural-artistică dedicată aniversării a 25 de ani de activitate a Grupului vocal feminin „Cervona Kalena” – „Călinul Roşu”, din municipiu.

După evocarea făcută de Ivan Liber, preşedintele Filialei Caraş-Severin a Uniunii Ucrainenilor din România, privind istoricul formaţiunii artistice, a urmat un concert de muzică ucraineană în cadrul căruia au evoluat Corul mixt „Glasul ucrainenilor” din Caransebeş, Brigada artistică de tineri „Zabava” din comuna Ştiuca, Grupurile vocale „Cervona Kalena”, „Zelena Liscena” din Copăcele şi „Barvinoc” din Cornuţel.

Continuă să citești