Get Adobe Flash player

cultura

Artă trei în… una, la muzeul caransebeşean

Vizualizari: 67

Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş a găzduit joi, 15 februarie, vernisajul expoziţiei de artă „Reflexe în Timp”, ce cuprinde pictură contemporană a pictoriţelor Ileana Dragomirescu şi Ioana Mihăescu, precum şi obiecte de ceramică create de Ioana Stepanov. La acest adevărat eveniment cultural au participat reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Caraş-Severin, conducători de instituţii descentralizate din Reşiţa, dar şi locale din Caransebeş, artişti, consilieri locali, cadre didactice, elevi, precum şi iubitori şi pasionaţi de arta culorilor şi a formelor.

În cuvântul de deschidere, Adrian Ardeţ, managerul muzeului, a subliniat importanţa acestui eveniment, după care Ilie Iova, director general în cadrul Consiliului judeţean, a vorbit despre faptul că lumea artelor a fost bine reprezentată, prin această expoziţie, la Caransebeş. „Îl felicit pe Adrian Ardeţ pentru modul în care ştie să organizeze aceste evenimente, are, în fiecare an, o agendă foarte complexă în ceea ce priveşte aceste manifestări, iar Consiliul judeţean îi acordă tot sprijinul privind aceste acţiuni, încercând să le bugeteze”. Ilie Iova a ţinut să-i mulţumească în special Ioanei Stepanov, care a donat întreaga colecţie de obiecte din ceramică muzeului din Caransebeş. Continuă să citești

Dragobetele – o sărbătoare mai puţin cunoscută

Vizualizari: 54

În şiragul de nestemate al sărbătorilor noastre anuale straluceşte o zi ce se deosebeşte de celelalte prin originala-i semnificaţie. Sărbătoarea dă un caracter de exuberantă veselie, mai ales celor tineri.
La 14 februarie 2001, România a fost inundată de inimioare roşii, pe care scria ,,I love you!”. Obedientă ca întotdeauna, mass-media, în special posturile TV, s-au grăbit să popularizeze cu mare tam-tam ,,Valentine’s Day”. Pentru puţinii români care auziseră de Dragobete, aceasta a constituit o lecţie despre modul în care occidentalii ştiu să-şi valorifice, să-şi exporte şi să-şi comercializeze tradiţiile.

De fapt, ,,o viaţă fără sărbătoare este ca un drum lung fără popasuri”, afirma înţeleptul antichităţii, Democrit. Întelepţi, oamenii şi-au presărat existenţa şi cu popasuri, dar mai ales cu o mulţime de sărbători, menite să-i bucure şi să-i apropie sufleteşte, mai cu seamă când este vorba de o sărbătoare a iubirii universale, fără graniţe şi religie, aşa cum este ziua Sfântului Valentin (martir, episcop al Romei, decapitat în anul 270, pe timpul Împaratului Aurelian), devenit patron al îndrăgostiţilor.
Poate că numele Valentin – puternicul, sănătosul (de altfel, unul dintre saluturile romanilor era ,,Vale!” – ,,Să fii sănătos!”) – suna pentru urechile unora mai frumos decât ,,Dragobetele” nostru. Dar acesta nu este un motiv pentru a lăsa în uitare strămoşească o sărbătoare a românilor. Mai cu seamă ca ea nu este cu nimic inferioară, ca diversitate şi frumuseţe a obiceiurilor, ba chiar dimpotrivă.
Sărbătorit şi azi în satele româneşti (oraşul a căzut demult pradă propagandei comerciale de import), Dragobetele – cu rădăcini mai vechi decât Valentines’ Day – se celebrează pe 24 februarie (în unele zone, pe 28 februarie).
Continuă să citești

Timpul, reflectat la muzeul caransebeşean

Vizualizari: 143

Joi, 15 februarie, începând cu ora 13, Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş, cu sprijinul Consiliului Judeţean Caraş-Severin, organizează, în incinta instituţiei de cultură din municipiu, vernisajul expoziției de artă Reflexe în Timp. Aceasta cuprinde o serie de tablouri (pictură contemporană) și obiecte de ceramică.

Exponatele aparțin Ioanei Stepanov, unul dintre artiştii pentru care exerciţiul asupra materialului ceramic nu a însemnat o exacerbare a calităţilor figurative, lucrările sale fiind arhitecturi, volume ce ni se impun prin acurateţe, sobrietate şi, de multe ori, o problematică nespecifică ceramicii, Victoriei Ileana Dragomirescu – artist plastic, profesor de pictură și desen în cadrul Liceului „Nicolae Tonitza din București, care a participat la zeci de expoziţii în Bucureşti şi în ţară, fiind prezentă la multe expoziţii de grup în străinătate şi la zeci de colonii de creaţie, și Ioanei Mihăescu, arhitect și artist plastic, care în cei 30 de ani de activitate a reuşit să-şi deschidă câteva expoziţii personale de pictură, de acuarelă, atât în ţară cât şi în străinătate. Continuă să citești

Legăturile muzicale ale Corului din Orăştie cu cel din Marga

Vizualizari: 123

Este binecunoscut faptul că, în cultura românească, un capitol aparte al muzicii este cel al cântecului coral. Marga şi Orăştie au cunoscut de peste o sută de ani acest gen de manifestare muzicală şi artistică, corul fiind elementul care a stabilit o puternică legătură între locuitorii acestor două localităţi pline de istorie, cultură şi tradiţie.

Pentru arealul coral bănăţean, Marga reprezintă un important cadru al dezvoltării corale, iar pentru arealul transilvănean, Orăştie, care va aniversa anul viitor 150 de ani de tradiţie corală, reprezintă un veritabil centru regional.

Legăturile celor două localităţi pot fi împărţite în trei etape, care corespund celor trei perioade istorice contemporane: perioada interbelică, perioada comunistă şi perioada post-decembristă. Frumoasele colaborări ale corurilor din Marga şi Orăştie s-au datorat unor persoane devotate, dăruite pe altarul artei şi al frumosului.

În perioada interbelică, legătura celor două coruri a fost una generală, de natură intelectuală, fără interferenţe personale. În perioada anilor 1928-1930, în repertoriul Corului „Armonia” din Orăştie sunt introduse multe imne liturgice aparţinând compozitorului Antoniu Sequens, ce a activat în Banat. Precizăm că în perioada dintre cele două războaie mondiale, Corul „Armonia” al Bisericii ortodoxe „Adormirea Maicii Domnului” din Orăştie era dirijat de prof. Nicolae Praţia, renumit muzician transilvănean al acelor timpuri. Indirect, corul orăştian primea o puternică influenţă bănăţeană, întrucât Nicolae Praţia a fost ucenicul lui Timotei Popovici, iar Timotei Popovici a fost, la rândul său, ucenicul lui Antoniu Sequens. Astfel, perioada interbelică este momentul în care în Orăştie pătrund cântece corale bănăţene. Continuă să citești

Prozatorul în silă, la Caransebeş

Vizualizari: 230

Sub egida Cercului de lectură „Fărâmituri de lectură cu ceai”, Centrul de voluntariat „Alexandra Florea” al Episcopiei Caransebeșului, Colegiul Național „C .D. Loga” și Secția de Teologie Ortodoxă Didactică din Caransebeș organizează sâmbătă, 27 ianuarie, începând cu ora 16, la Catedrala cu hramul „Învierea Domnului” și „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” din Caransebeș, lansarea volumului „Prozator din silă – Viorel Marineasa, în dialog cu Robert Șerban”.

Invitații evenimentului sunt prozatorul și cofondatorul Editurii „Marineasa” din Timișoara, Viorel Marineasa, și scriitorul Robert Șerban, cel din urmă aflat deja la cea de-a doua prezență în cadrul Cercului de lectură din Caransebeş. Continuă să citești

Eminescu, poetul apărut la răscruce de vânturi

Vizualizari: 190

O manifestare culturală de mare ţinută a avut loc luni, 15 ianuarie, în Sala de festivităţi a Cercului Militar Caransebeş, care a găzduit conferinţa „Eminescu – coloana vertebrală a timpului său proiectată la +”, susţinută de istoricul Traian Tr. Cepoiu, din localitatea Ceraşu – Prahova. La eveniment au luat parte elevi de la Colegiul Naţional „Traian Doda”, de la Seminarul Teologic „Ioan Popasu”, cadre didactice, reprezentanţi ai Episcopiei Caransebeşului, precum şi iubitori de artă şi cultură din municipiu.

Traian Tr. Cepoiu este licenţiat al Facultăţii de Istorie-Filologie a Universităţii din Iaşi, licenţiat al Facultăţii de Filosofie din Halle – Germania, director al Editurii „Scrisul Prahovean”, membru al Asociaţiei Arhiviştilor şi Prietenii Arhivelor, membru de frunte al „ASTREI”, membru al Asociaţiei Internaţionale a Cadrelor Didactice Universitare de la Bruxelles, şi este inclus în Dicţionarul Personalităţilor din România (2009). Continuă să citești

Cultura şi-a ţinut ziua la „George Suru”

Vizualizari: 227

Sala de festivităţi a Casei de Cultură „George Suru” din Caransebeş a găzduit luni, 15 ianuarie, manifestarea intitulată generic Zilele Culturii Naţionale. În deschidere, pentru al optsprezecelea an consecutiv, cadrele didactice şi elevii de la Colegiile Naţionale „C.D. Loga” şi „Traian Doda” au organizat spectacolul „Repetabila iubire”, un omagiu adus lui Mihai Eminescu şi Zilei Naţionale a Culturii, programul cuprinzând momente poetice, lirice, muzicale şi dramatice, prin care elevii au răspuns importanţei acestui eveniment, dar şi Centenarului Unirii, sărbătorit la 1 Decembrie.

Totodată, a fost jurizat concursul cu tema „Mândru că sunt român”, la care au participat cu poezie şi eseu 45 de elevi, cu toţii primind însă diplomele în cadru festiv, la şcoală, în cursul zilei de marţi, premiile fiind oferite de Primăria municipiului Caransebeş, prin Biblioteca „Mihail Halici”, şi de Casa de Cultură. Continuă să citești

Ion I.C. Brătianu, la Primăria Caransebeş

Vizualizari: 199

Luni, 15 ianuarie, cu ocazia Zilei Naţionale a Culturii Române, în Aula „1 Decembrie 1918” a Primăriei municipiului Caransebeş a avut loc conferinţa cu tema „Ion I.C. Brătianu, principalul vector al făuririi integralei spiritului românesc – România Mare”, susţinută de Traian Tr. Cepoiu, la eveniment luând parte oameni de cultură, istorici, cadre didactice şi reprezentanţi ai clerului.

Primarul municipiului, Felix Borcean, a adresat tuturor cuvântul de bun-venit, după care a adăugat: „Este o zi deosebită la Primăria Caransebeş, prin faptul că astăzi este Ziua Culturii Naţionale, este ziua în care îl omagiem pe poetul nostru naţional, Mihai Eminescu, şi, ca şi manifestare tematică dedicată acestei zile, cu sprijinul dnei prof. Maria Frenţiu, în mijlocul nostru se află Traian Tr. Cepoiu, istoric, cercetător, scriitor, artist plastic şi editor. Domnia-sa va susţine o conferinţă dedicată Brătienilor, şi în special lui Ion I.C. Brătianu, prezenţa dumnealui aici fiind legată şi de faptul că, la Caransebeş, Primăria e liberală”. Continuă să citești