Get Adobe Flash player

cultura

Mihail Rădulescu schimbă prefixul cu o carte

Zilele acestea, cunoscutul scriitor caransebeşean Mihail Rădulescu schimbă prefixul, el împlinind o frumoasă vârstă, la care înţelepciunea se împleteşte fericit cu tinereţea spiritului şi cu verva scrisului său. Şi dacă tot aniversează 70 de ani, fostul judecător s-a gândit că ar fi frumos să-i marcheze scoţând o nouă carte, care să fie un cadou pe care şi-l face sieşi, dar şi cititorilor săi. Astfel, chiar miercuri a ieşit de sub tipar volumul intitulat „Vremuri şi moravuri”, publicat la Editura „Mirton” din Timişoara, o antologie care cuprinde cele mai importante texte apărute în „Catrene fără recurs”, „Fără drept de apel”, „Condamnat cu… suspendare” şi „Recunosc, sunt (ne)Vinovat”, cărora li se adaugă încă 35 de noi catrene, scrise în ultima perioadă. Continuă să citești

Din dor de glia străbună

Satul românesc este asemenea omului – crește, se dezvoltă, înflorește, dar îmbătrânește atunci când oamenii locului părăsesc glia străbună. Adesea, despre satele românești mai vorbesc doar monografiile sau urmele lăsate de fiii locului, urme arse de soare și lovite de furtuni.

A scrie o monografie înseamnă a da glas unui loc încărcat de istorie și tradiții, a reînvia ceva adormit, a anima fiecare ungher de unde mai poți culege un zâmbet.

Este de admirat strădania autorilor de monografii. Ei adună informații despre o zonă, îi descoperă tradițiile, obiceiurile, îi observă chipul blajin încununat de munți, dealuri sau câmpii, oferă generațiilor următoare comori ale strămoșilor.

Pe un om ce a scris o monografie îl consider un om mare, fiindcă a prețuit și prețuiește voalorile neamului nostru românesc. Un astfel de om este și medicul Ilie Buru.

Originar din localitatea Ciuta, stabilit actualmente în Caransebeș, unde profesează ca medic la Spitalul Municipal de Urgenţă, Ilie Buru nu-și uită rădăcinile. Din dragoste față de locul natal a scris o monografie a localității Ciuta, un sat ce aparține teritorial de comuna Obreja, monografie care tocmai a văzut lumina tiparului. Continuă să citești

Caransebeşeanul Mihai Vintilă, de la Botoşani, la Tel Aviv

În ultimul timp, în sfera artei naive, de altfel bine reprezentată la nivelul judeţului Caraş-Severin, s-au consemnat câteva noutăţi culturale, atât în ţară, cât şi străinătate.

Astfel, în Israel a apărut un Album de Artă Naivă, editat de Gina Galery Com din Tel Aviv, în care apar pictori din 35 de ţări, nominalizat fiind şi Mihai Vintilă, artistul născut la Caransebeş şi trăitor actualmente în Reşiţa, cu lucrarea „Our Winter Day Begins”. Aceeaşi pictură de iarnă apare de altfel şi în  Calendarul 2017-2018, editat în ebraică şi engleză, ilustrând luna decembrie.

În albumul editat cu prilejul celui de al cincilea Salon Naţional de Artă Naivă „Gheorghe Sturza” de la Botoşani, apar cu lucrări Vasile Popovici, Gustav Ioan Hlinka, Doina Mariţa Hlinka,Viorica Farkaş, Ion Molin şi Mihai Vintilă. Continuă să citești

Teatru pentru tinerii din mediul rural

În perioada 01 august-31 decembrie 2017, Asociația „Educație pentru comunitate” Teregova va implementa proiectul cu numărul de referinţă 2017-2-RO01-KA105-037620, Teatru pentru tinerii din mediul rural”, finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+, în parteneriat cu organizațiile: ACTIVE… Continuă să citești

Zilele europene ale culturii iudaice, la Caransebeş

Evreii s-au impus pe scena culturală românească prin nume mari și cu prestigiu, ce au depășit și granițele țării. În muzică și în artă au existat multiple influențe reciproce, în folclorul evreiesc figurând prelucrări după muzica românescă și invers. La fel, marii pictori evrei au preluat teme din pictura românească. Mari scriitori ai literaturii române sunt de origine evreiască. În domeniul științelor umaniste, mari lingviști au fost evrei, în ştiințele matematice și inginerești, de asemenea. Multiple sunt domeniile vieții românești care au fost amprentate de personalități ale culturii evreiești. Prin multitudinea de personalități evreiești și realizări marcante la dezvoltarea culturală, socială, economică și, nu în ultimul rând, politică a României, populația evreiască merită un loc aparte în panoplia istorică a ţării noastre. Continuă să citești

Partituri clasice la Sinagoga „Beith El”

O nouă manifestare cultural-muzicală a avut loc duminică, 16 iulie, la Sinagoga Neologă „Beith El” din Caransebeş. Templul iudaic, recunoscut pentru acustica sa deosebită, a găzduit la orele serii un excepţional concert de muzică clasică, susţinut de trei cunoscuţi artişti ai momentului. Astfel, a încântat asistenţa baritonul Constantin Traşcă, acompaniat la vioară de Adrian Pipaş, şi de Alexandru Petria, la orgă, caransebeşean la origine şi dirijor al Operei din Stuttgart – Germania.

Muzicienii au abordat un repertoriu variat, elegant şi rafinat, incluzând creaţii semnate de Bach, Verdi, Schubert, Haendel, Brediceanu, Albinoni sau Purcell.

La finalul prestaţiei lor, artiştii au fost răsplătiţi de către cei prezenţi cu ropote de aplauze, preţ de mai multe minute. Mai mult, generosul şi inimosul public caransebeşean, nu doar că a asistat şi savurat din plin performanţa interpreţilor muzicii culte, ci, la finalul evenimentului, chiar a şi cântat tradiţionalul „La mulţi ani!” baritonului Constantin Traşcă, cu prilejul aniversării sale.

Manifestarea a fost organizată de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România – Obştea Caransebeş, cu sprijinul colaboratorilor apropiaţi. De precizat şi faptul că accesul publicului la acţiunea cultural-muzicală a fost gratuit. Continuă să citești

Întâlnire „corală” la Teregova

Duminică, 16 iulie, membrii Corului Catedralei episcopale istorice „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Caransebeş au fost oaspeţi în Parohia Teregova. Aici, din dragostea pentru Dumnezeu şi preţuirea oamenilor, corala caransebeşeană a urcat în cafasul Sfintei biserici cu Hramul „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”, pentru a da glas de cântare şi rugăciune la Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, oficiată de preotul paroh Simion Bica şi pr. prof. Ioan Smultea.

Fiind o formaţie corală religioasă cu un repertoriu muzical consacrat şi o activitate cultural-religioasă bogată, în Duminica a şasea după Rusalii, cea a Vindecării Slăbănogului din Capernaum, sub îndrumarea doamnei doctor Oniţa Bodea Truşcă, Corul „Gheorghe Dobreanu” a încântat inimile şi sufletele credincioşilor, prezenţi în număr mare, în biserica din Teregova, prin frumuseţea vocilor şi calitatea actului muzical. De remarcat prezenţa în rândul membrilor corului din Caransebeş a doi dintre cunoscuţii interpreţi de muzică populară din Banatul de Munte – Ştefan Isac, reprezentant de seamă al culturii cărăşene, şi Daniela Văcărescu, o solistă din noua generaţie. Cu această ocazie, membrii Corului „Învierea” din localitatea gazdă, împreună cu dirijorul lor, cantorul Ioan Surdu, au participat la acest eveniment din naosul sfântului lăcaş, trăindu-l ca pe un nou schimb de experienţă, însă şi ca pe un prilej de dialog spiritual, de bucurie şi împlinire duhovnicească. Continuă să citești