Get Adobe Flash player

Gugulanii nu vor să se lase sălbăticiţi!

Vizualizari: 252

La sfârşitul anului trecut, Căminul Cultural Zăvoi a găzduit dezbaterea publică cu tema „Munții Țarcu – Zonă sălbatică, sau motor pentru dezvoltare economică și bunăstare”, demarată de Grupul de iniţiativă ,,Pro Banatul de Munte”, ca reacție la intenția Organizației WWF (World Wide Fund for Nature) de a declara întreaga zonă „de sălbăticie“.

Reprezentanţii ,,Pro Banatul de Munte” au considerat necesară o campanie de informare și sondare a opiniilor cetățenilor și reprezentanților administrațiilor locale din zona Muntelui Țarcu, care ar fi afectate în mod direct de această transformare, respectiv Armeniş (34%), Bolvaşnita (63%), Slatina-Timiş (25%), Teregova (43%), Turnu Ruieni (40%) şi Zăvoi (60%). În interiorul sitului se află şi așezarea/staţiunea Poiana Mărului şi Complexul turistic Muntele Mic. Golul alpin este folosit aproape în totalitate pentru păşunat (nu aparține teritorial nici unui UAT), iar pădurile aparţin Ocoalelor silvice locale. În mod indirect ar fi afectate şi Primăriile Oțelu Roșu și Caransebeș, care, deși nu au terenuri în zona de sit, pierd oportunitățile ce pot apărea în urma dezvoltării activităților turistice și economice din zona aflată în discuție, ne-a informat Marian Apostol, reprezentantul Grupului de iniţiativă ,,Pro Banatul de Munte” .

Cetăţenii din zonă şi-au exprimat temerile cu privire la ce ar însemna pentru ei transpunerea în realitate a acestei iniţiative, lor alăturându-li-se şi primarii din Zăvoi şi Turnu Ruieni, respectiv Doru Cîrdei şi Mihai Maralescu, care au arătat că pentru comunităţile pe care le reprezintă acest lucru nu ar fi deloc benefic.

Toate opiniile exprimate atunci au fost analizate de către o comisie de experţi şi au contribuit la realizarea unui raport-sinteză, care va fi trimis la Bucureşti, către miniştrii de resort, dar şi către premier şi preşedinte, el fiind, de asemenea, prezentat într-o conferință de presă ce a avut loc recent.

Astfel – se arată în raport –, locuitorii acestui areal au avut astfel șansa de a se exprima „pro“ sau „contra“ declarării Munților Țarcu ca Zonă de sălbăticie, după ce au completat câte un chestionar cu întrebări clare. Rezultatele studiului au fost prezentate la conferința de presă de prof. univ. Mihai Todor, membru al Comisiei de experți: „Am încercat să aflăm dacă oamenii cunosc ce pretinde Situl Natura 2000, care apără bogățiile naturale, iar al doilea mare scop al studiului a fost acela de a afla dacă populația din zona Munților Țarcu din Caraș-Severin este de acord cu constituirea acestui areal în Zonă de sălbăticie. Am avut 504 chestionare cu cinci întrebări referitoare la întreaga zonă, de la Slatina-Timiș până la Turnu Ruieni. Întrebările au vizat problemele legate de zonă, adică de Situl Natura 2000, dacă sunt de acord cu dezvoltarea economică și socială a zonei ori cu constituirea Munților Țarcu în Zonă de sălbăticie, ceea ce ar impune niște restricții extraordinare. Oamenii n-ar mai avea voie să intre cu animalele în această zonă, să nu mai construiască nimic, dimpotrivă, și actualele construcții să fie distruse, drumurile și potecile să fie acoperite, practic, nimeni nu ar mai avea voie să pătrundă acolo decât cu aprobarea unui administrator care ar fi numit. Oamenii din satele respective sunt categoric împotrivă, pentru că ei au animale care pășunează acolo, se aprovizionează cu lemne, culeg fructe de pădure pe care le valorifică pe piață, din care trăiesc efectiv, fiind singura lor sursă de venit. Din studiu a reieșit că peste 82 la sută din populația acestor sate a fost împotriva constituirii Munților Țarcu ca Zonă de sălbăticie“.

Prezentăm în continuare opiniile participanţilor și măsurile propuse în cadrul audierii publice: 1. Muntele Țarcu este singurul loc din Banat unde se poate construi un Centru de schi modern, respectiv Nedeia – Poiana Mărului, construit și amenajat după modelul stațiunilor internaționale din Austria, Elveția și Serbia (Kopaonik), cu zonă schiabilă amplasată la altitudini mari, de la 1.400 m la 2.100 m (Platoul Nedeia), iar spațiile de cazare și parcare în actuala stațiune climaterică Poiana Mărului, la altitudini joase cuprinse între 600-800 m, într-un cadru natural deosebit; 2. Prin legătura de transport pe cablu Nedeia – Poiana Mărului – Muntele Mic se poate crea un domeniu modern de schi în Munții Țarcu, atât prin pârtiile de pe Nedeia, cât și de pe Muntele Mic, unde există cel mai gros strat de zăpadă din Carpații României, la o altitudine medie de 1.500 m, stratul de zăpadă menținându-se timp îndelungat, din noiembrie până în mai; 3. Ozonoterapia pe Nedeia și în Poiana Mărului oferă turiștilor senzația de întinerire, de unde și denumirea zonei de „Mica Elveție”. Pe măsură ce se urcă în munți, spre Vârful Nedeii, corpul devine un rezervor de energie, datorită ionizării negative ușurându-se trecerea oxigenului în sânge, ceea ce duce la dezintoxicarea organismului. Niciunde în alți munți din România nu se poate trăi această senzație; 4. Turismul nu se poate dezvolta fără infrastructură – drumuri de acces în stare bună, cabane și pensiuni de cazare construite din piatră și lemn și cu arhitectură de munte, locuri de parcare, parcuri de agrement, locuri de joacă pentru copii ş.a. Toate acestea nu s-au făcut până astăzi, dar sunt foarte necesare în viitorul apropiat. Spre exemplu, drumul de legătură între Muntele Mic (prin Șaua Jigoriei) și Poiana Mărului (pe Valea Șucului), de numai 12 km, nu este făcut. În schimb drumul betonat (22 km) de la Zăvoi până la Poiana Mărului s-a deteriorat de la an la an; 5. În zona turistică „Scorilo”, din care fac parte și Munții Țarcu, este nevoie să fie păstrate tradițiile și obiceiurile gugulanilor dintotdeauna: agricultura, pomicultura, păstoritul și negoțul cu fructe de pădure, mere, pere, prune, gutui și nuci; 6. Încurajarea, prin facilităţi, a înfiinţării unor fabrici de prelucrare a fructelor de pădure, aflate din abundenţă în această zonă; 7. Un acces mai facil al investitorilor la informaţii pe probleme de legislaţie, modalităţi de accesări de fonduri, iniţiative şi proiecte locale şi judeţene; 8. Dezvoltarea resurselor comunitare (politicile legate de tineret, sport, cultură, servicii sociale, sănătate şi asistenţă medicală, organizaţii neguvernamentale/nonprofit).

Participanţii la audierea publică au tras o serie de concluzii. Astfel, o zonă turistică nu este căutată doar pentru atracțiile naturale și spectacolul naturii, ci și pentru atracțiile antropice făcute de mâna omului, totul într-o armonie și chiar simbioză între om și natură. De aceea, ei consideră că prin conceptul european „Natura 2000”, în care este cuprins și arealul Munților Țarcu, se asigură suficientă protecție în dezvoltarea echilibrată a zonei și păstrarea faunei și florei din munți.

Restricțiile suplimentare, stabilite prin dezvoltarea conceptului de Zonă de sălbăticie, vor determina imposibilitatea legală a oricarei investiții care să genereze valoare adaugată pentru locuitorii zonei respective.

Oricât de bune ar fi intențiile pentru grija faţă de mediu și animalele sălbatice, fără grija față de oameni, totul este în zadar. Dacă localnicii din zona de munte, din sate și cătune, nu pot să-și câștige existența, vor părăsi zona de bună-voie, fără să fie obligați.

În timp ce în alte țări se oferă „recompense” pentru a repopula astfel de zone, politicile publice din România pun tot mai multe obstacole în calea oamenilor, astfel încât cei care au mai rămas în satele de munte să plece și ei.

În opinia participanților la audierea publică, comunitățile din zona Munților Țarcu trebuie să-și poată determina viitorul, participând în mod direct la elaborarea și promovarea unor direcții strategice privitoare la dezvoltarea comunităților din care fac parte. Lipsa unor viziuni de acest fel are ca efect o activitate administrativă haotică, în cadrul căreia se ratează multe oportunităţi şi se consumă iraţional resurse importante.

Dezvoltarea zonei nu poate ține de bunul plac al unor organizații nonguvernamentale, care, de dragul unor fonduri externe, hotărăsc viitorul unor comunități întregi, ci reprezintă o problemă a comunităţilor respective, singurele îndreptățite să-și definească aceste obiective strategice și să le transpună în programe operaţionale pe care să le promoveze în relaţia cu instituţiile decidente. De aceea, participanții la audierea publică și-au exprimat dorința ca inclusiv custodia Sitului Natura 2000 – Munții Țarcu să fie asigurată de ONG-uri locale, nu din alte zone ale țării, pentru a avea siguranța că se cunosc problemele specifice locale și pentru ca populația să aibă acces la informație mult mai ușor.

O altă concluzie a fost aceea că Munții Țarcu au un potențial turistic însemnat, iar pentru ca zona să devină cu adevărat o destinație turistică pentru vizitatori și un loc de bunăstare pentru locuitori, este nevoie de dezvoltare economică durabilă, și nu de stoparea dezvoltării prin implementarea conceptului de Zonă de sălbăticie.

Sălbăticie sau dezvoltare nechibzuită sunt extremele care fac mult rău Munților Țarcu. Este nevoie de cumpătare și măsură în toate acțiunile viitoare. Dezvoltarea economică durabilă a județului Caraș-Severin trebuie sa aibă în vedere folosirea tuturor resurselor și a patrimoniului natural pe care îl are acest judeţ, pentru a face turism, a produce energie regenerabilă, pentru prelucrarea lemnului, exploatarea resurselor minerale, pomicultură, creșterea animalelor etc., acestea fiind motoarele pentru dezvoltare economică și bunăstare, se mai arată în raport.

Asupra acestor lucruri trebuie să decidă oamenii locului, în cunoștință despre ceea ce se întâmplă cu ei și în jurul lor. Pentru aceasta, este nevoie de informație și comunicare interactivă, așa cum s-a dorit prin organizrea audierii publice din data de 16 decembrie 2017, în localitatea Zăvoi.

Concluzia finală, desprinsă atât din cele 504 chestionare completate de locuitorii satelor aflate în arealul determinat de Muntele Țarcu, cât și din depozițiile scrise și intervențiile din cadrul audierii publice, este că aceste comunități resping cu fermitate demersurile WWF privind declararea Muntelui Țarcu ca Zonă de salbaticie, considerând restricțiile existente acum, pentru zonele care fac parte din Siturile Natura 2000, suficiente pentru a asigura protecție pentru întreaga floră și faună, ceea ce permite o exploatare echilibrată a oportunităților oferite de munte, spre folosul dezvoltării economice și sociale a întregului areal.

Bogdan NAUM